Vinul natural consumat în cantităţi moderate in timpul mesei este un aliment şi un factor energizant.

       De asemenea, vinul măreşte proporţia de hemoglobină în sânge, de globule roşii şi de leucocite. S-a stabilit efectul bactericid al vinului. Acestea distruge bacilul febrei tifoide,bacilii tifici şi anumite virusuri. Acţiunea fiziologică şi terapeutică a vinului era bine cunoscută şi apreciată încă de pe vremea dacilor şi a romanilor. Cercetările ştiinţifice recente au confirmat valoarea terapeutică a acestei băuturi.

       Vinul este recomandat în anemie, în bolile de nutriţie, în oboseala sistemului nervos, în stările atonice, în convalescenţă. Vinul trebuie interzis persoanelor excitabile, cu sistem nervos instabil, celor cu tendinţe de congestie cerebrală, cu afecţiuni renale şi cardiacilor.

       Virtuţile nutritive şi terapeutice arătate aparţin numai vinurilor naturale şi lipsesc de la vinurile "preparate " cu apă, zahăr sau cu adaos mare de bioxid de sulf care se foloseşte în practica viticolă.

       Psihologii afirmă că vinul reprezintă un test pentru testarea înţelepciunii personale, a culturii şi a voinţei personale. Un individ normal, echilibrat, nu va bea decât atât cât îi va permite înţelepciunea, cultura şi voinţa sa. Tot psihologii afirmă că vinul ca şi bătrâneţea accentuează personalitatea şi temperamentul.                                          

       Ţara noastră are tradiţii vechi în cultura viţei de vie iar, în zilele noastre, prin aplicarea cuceririlor ştiinţei în vinificaţie se obţin vinuri cu calităţi excepţionale premiate an de an la concursurile de la Montpelier, Liubldana, Budapesta.

1)     Bolile şi defectele vinului             

       Nerespectarea normelor de obţinere şi depozitare poate degrada vinurile. Bolile sunt cauzate de microorganisme.

       Floarea vinului se manifestă prin formarea unei pânze alburii la suprafaţa vinului şi apariţia gustului fad şi rânced. Boala apare la vinurile slabe, cu tărie alcoolică sub 8 º, depozitate în vase parţial umplute.

       Oţetirea vinului  este produsă de bacterii acetice care transformă alcoolul în acid acetic. Gustul devine acru şi nu se poate comercializa. Se oţetesc mai ales vinurile slabe alcoolic, păstrate în prezenţa aerului şi la temperaturi ridicate (peste 15 º Celsius).

       Băloşirea vinului îl transformă într-un fluid vâscos, se întinde la curgere şi are miros respingător.

       Borşirea sau manitarea vinului se manifestă prin gust acru dulceag neagreabil.

       Casarea vinului este produsă de enzime care schimbă culoarea, mirosul, gustul, vinul se tulbură şi depune sedimente

Previous     1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12     Next

Copyright of B|lnD&Dinca